Decembrie, joi, Delta Rasova: 4 ore jumătate fără atac. Zeci de năluci schimbate, majoritatea dintre ele văzuseră cavități bucale de „cantalupe” (denumire dată știucilor mari în jargon pescăresc). Apă limpede, aproape de limita înghețului.

Iau o lingura din trusa colegului, pe care o achiziționase de curând, fără a o pescui. 2-3 lanseuri scurte pentru a învața năluca, apoi mă lovește această frumusețe

Mă uit în trusa mea. Un swimbait alb, de 15 cm, se uită plângând la mine, implorându-mă să-l dau la apă. Mă simt vinovat: nu-l pescuisem decât 2 minute, superficial, în alt context. Procedez la fel, încerc să-i învăț „mersul”. Urmează doi pești impecabili, în mai puțin de jumătate de oră.

Recunosc, îmi place să fac teorii. E o piesă din puzzle. 2 năluci nepescuite niciodată mi-au adus 3 pești pentru o partidă memorabilă? Sau să fi fost locul? Sau poate „fereastra de hrănire”? Ori năluca activată apetisant? Cel mai probabil nu voi afla niciodată. Ce știu sigur este că frica de „gherlă” e un mare dușman al pescarului. Fiecare partidă are povestea ei, fiecare pescar are teoria lui. Nu vă temeți să faceți alegerile după propria voastră gândire. Veți avea numai de câștigat: dacă nu prindeți nu veți avea pe cine da vina iar daca prindeți veți fi mult mai satisfăcuți 🙂 . Oricum ar fi, nu uitați să pescuiți responsabil, oriunde ați face-o!